Aripile noastre

SI NU MAI CANTA...

Eu sunt vioara cu o struna chinuita
Care nu poate fi inlocuita.
Scanceste-arcusul, incercand pe struna
Dar nu-i mai iese ,ce a vrut sa spuna

Se-aude-un scartait cam desailat
In locul cantului cel minunat.
Degeaba arcusul mangaie vioara
Parca nimic, ce-ar fi n-o infioara.

Degeaba strunele-s ciupite,
Degeaba-ncerci putin sa le-'nnoiesti
Nu mai vibreaza, corzile-nvechite
A devenit..VIOARA MUTA ,dar o mai doresti.

Biata viora, resemnata, parasita,
Cu un arcus pe -o struna invechita
Isi leagana , cuprinsa de-un fior
O amintire sau un vis de dor?

Viseaza la spectacolul de gala
Cand el era in primul rand, in sala
Si ea, doar pentru EL canta,
Iar sala toata o aplauda.

Este destinul tau, vioara
Sa te ascunzi a doua oara.
Sa-ti impletesti un pat din vise
Iar corzile, sa nu-ti mai fie-atinse....

Smiruna(nedumerita)

MA REGASESC

Ma regasesc in miile de stele
Si-n tril de pasare maiastra,
In zbor razant, de randunele,
In zambet de copil, la o ferestra.

Ma regasesc in fir de iarba incoltit,
In adierea vantului de seara,
In soapta florilor care au rasarit
Si-n verde crud, de primavera.

In geana zorilor ma regasesc
Si-n lacrimi de margaritare.
Albastrul cerului nu-l risipesc,
Ma regasesc in calda lui culoare.

Ma regasesc in razele de soare,
Caldura lui imi da speranta.
Ma regasesc in dor care nu doare,
Ma regasesc in tot ce-nseamna viata.
Smiruna(nedumerita)

CALATORIA
As vrea s-adun picuri de stele
In nopti cand luna imi zambeste
Si parul sa-mi gatesc cu ele
Stiiind ca el , asa doreste.

Luceafarul cel bland ma cheama
Sa-mi dea din stralucirea lui
Crampeie,sa le-asez pe geana
Sa am priviri ca para focului.

Iar Ursa Mare ma indeamna
Sa urc, sa plec cu a mea vrere,
Caci departarile ma cheama
Spre-o lume plina de mistere.

N-astept de doua ori sa-mi zica..
Ma urc...ce bine..am plecat de-acasa!
In Car , eu m-am facut mai mica
Caci maretia cerului m-apasa.

Si mii de stele-ncep sa cante
Si sa ma cheme-n corul lor.
Clipesc sagalnic, mi se-aseaza-n plete
Si ma intreaba de ce plang:,,Mi-e dor?’

Singuratatea ma apasa, hai cu mine,
In calatoria minunanata-n Univers
Caci frumusetile, cand sunt cu tine
Ma fascineaza, au alt sens.

Chemarea cand mi-ai auzit
M-ai asteptat la o rascruce...
Si bratele-mi deschise te-au primit
Intr-o imbratisare patimasa, dulce...

Si-n lumea-aceasta de mistere
In care gandurile tac,
Noi, mici fiinte efemere
Am vrea ca timpul sa stea-n loc....

Smiruna (nedumerita)

HAI-HUI PRIN SUFLET
As vrea hai-hui prin suflet sa ma plimb
Tiptil, sa deschid tainite ascunse...
Sa intind bratele,in palme sa-l cuprind
Si sa ascult povesti care n-au fost spuse.

Incerc sa descifrez acele urme
Intiparite-adanc in sufletul stingher,
Caci simt ca fiecare vrea a-mi spune
Povesti invaluite-n mantii de mister.

O urma adancita...pare de bocanc
Care-a strivit sub ea albastrul vis...
Mai geme si acum sub greutatea ca de tanc
Gandind cat de frumos ar fi in paradis.

Tradarea –si plimba pasii ei , cu fala,
Prin sufletul cuprins de indoiala.
Iertarea are pasul ei de gala
Printre tradari, dezamagiri si vorba goala.

Iluziile au lasat urme scanteinde
Si hora fac in jurul viselor celeste...
Speranta-n bratele-i vanjoase le cuprinde
Si cercul magic parca se largeste.

Cuvantul este tantos, tacerea s-a retras
In coltul ei cel tainic, vorbeste fara glas.
Paseste-ncet iubirea, cu pasi aureolati,
Iar ura-nainteaza, cu pasii sacadati.

Pasul iubirilor trecute e mai sters
Si ferecat in tainita ascunsa.
Se-aduna pas cu par, in mers,
Si se tot roaga la usa inchisa.

Ce urma a lasat dezamagirea!
Concava, adancita, dureroasa...
Dar vreau sa imi indrept privirea
Spre pasii care ma fac bucuroasa.

Atatea taine sufletul ascunde!
Atatea usi inchise, ferecate...
Oricat as vrea, nu pot patrunde
Misterul de dincolo de lacate.

Smiruna8nedumerita)

Dorinte...

Din boabele de roua mi-as insira margele
Corpul sa-mi infasor cu ele.....
Dar Soarele sa nu ajunga sa le spele...
Din razele de soare mi-as tese o marama
Sa fluture in vant cand dorurile cheama...
Din dorul de prieteni...un leagan plin cu vise...
Sa nu-mi mai fie teama cand usile -s inchise...
Din ganduri ce se-nalta catre stele...
Un pat caldut
Sa-l invelesc cu dorurile mele...
Din vorbe ratacite in eter...o scara catre cer
Sa urc....sa nu-mi mai fie frica de caderi.
Si as mai vrea s-ajung in imparatia lui,,a fost odata”
Cand totul era fara de pata...

smiruna(nedumerita)

E doar a ta...
Stiu ca sirena este a ta, pentru vecie,
Glas prin genuni patrunde, la tine ca sa vie
S-a ridicat pe val , cu dansu-i maiestuos
Si a-nceput sa cante cu glasul ei duios.

Cu bratele-i de nimfa ea te-a inconjurat
Cu ochi plini de vapaie, iubire ti-a jurat.
Dar mare se framanta, adancurile-o cheama
In hauri sa se-ntoarca, un glas o tot indeamna.

E-o rugaminte muta in glasu-i ce-a tacut...
Nu vrea ca timpul, iara, s-o-ntoarca in trecut.
Vrea sa ramana aici, sa-ti simta- mbratisarea
De dragul tau ar vrea, sa parasesca marea

Smiruna (NEDUMERITA)

GANDURI
Imi ingrop capul in rotunjimea gandurilor
Si le las sa-mi inchida incet geana zorilor
Pe frunte le las sa ma mangaie, cu duiosie,
Cu ale lor chemari soptite,acum sa ma imbie

Si-asa in strafulgerarea unui astru
M-am pomenit cu-n gand albastru,
N-avea doar limpezimea de pe cer,
Avea caldura, tunet si mister.

Si cand credea ca nimeni nu il vede
S-a strecurat, tiptil si un gand verde,
Un verde crud, un gand stiut
In mintea mea, culcus el si-a facut

Au inceput ei sa taifasuiasca
Sa-mi dea un ghiont , sa ma trezeasca;
Cand vorbaria lor era in plen
Soseste ca un crai, un gand galben.

El mi-a dus caldura Soarelui rasare,
Lumina presara in a mea cale.
Mi-a dat privirii frumusetea apusului
Dar si explozia nesfarsita a rasaritului.

Deodata, se aude o bubuitura
Si-n usa scoasa din tatani, apare o faptura
Invesmantat din cap pana-n picioare
In rosu-aprins, alt gand-culoare.

Si rand pe rand , veni cel violet
Dansand precum o zana, la balet,
Oranj era-mbracat de sarbatoare
Iar violet, ma-mbie la plimbare.

Se prind de maini, se-mbratiseaza,
Culori si ganduri ce formeaza
Un curcubeu din visurile mele,
Spre tine il arunc, s-ajungem pan-la stele

Ganduri-culori, ganduri-lumina
Asteapta-le in cale ca sa-ti vina.
Prin ele iti trimit iubirea mea
Tot colorata, sa o poti vedea.

Smiruna (nedumeria)

Astazi, v-aduc un martisor,
Sa il purtati cu mare drag.
V-aduce primavara-n prg
Si fericire, dar si dor.

As vrea sa dau la fiecare
Cate un pic din inima-mi fierbinte
Iar voi, sa-mi dati cate un petic , nu prea mare
Sa o carpesc , sa fie ca-nainte.

smiruna

EVADARE....
Esarfe fluturande, pe cerul neguros...
Sunt ganduri evadate din cercul vicios,
Purtate, rascolite ,de vantul cutezantei,
Se razboiesc amarnic cu zeul ignorantei.

Au stat mult timp ingramadite, zavorate
Cu grele lacate au fost pazite.
Pe fiecare se-adunase o pata de rugina,
Erau incorsetate si stranse ca-n menghina.

Nu pot sa pun zabranic la usa gandurilor mele,
Zburati, fara de frica, s-ajungeti pan-la stele!
Pe drumul de lumina, lasat in urma voastra
Cu visele de mana, ajung in lumea mea albastra.

Spre ce taram de vis calatoriti voi, oare?
Durerea despartirii acum, nu ma mai doare...
Va voi gasi in lumea cea plina de culoare,
Acolo, unde, orice gand devine o splendoare.

Voi cauta misterul ascuns in fiecare,
Voi plange , dar acolo, e-un planset ce nu doare.
In jurul meu veti face un cerc aureolat
Si nu va fi ca cel din care-ati evadat.

smiruna(nedumerita)
4 martie 2013

RATACESC...
Ratacesc ades prin mine
Intr-un labirint de ganduri,
S-adun cioburi de iubire,
Sa le-arunc in patru vanturi.

Fara tinta ratacesc
Inspre cele patru zari,
Ma intreb de-am sa gasesc
Un drum presarat cu flori.

Ratacesc in infinit,
Ma desfac in mii de vise.
M-amagesc c-am intalnit
Intrebarile nezise.

Desculta am vrut sa merg
Printre spini si maracini.
Sufletul sa mi-l dezleg
De suspin si-amaraciuni.

Ratacesc prin timp si spatiu
Si ma-ntreb unde sunt eu?
M-am pierdut intr-un pustiu...
Ma caut de-atunci, mereu.

Ratacesc intr-un mister
Si ma-ntreb nevinovata
Daca am sa pot vreodata
Sa ma contopesc cu el.

As vrea sa ma ratacesc
In culori de curcubeu
Din ele sa-mi fauresc
Haina sufletului meu.

smiruna
8martie 2013

EU...
Eu sunt o intrebare fara de raspuns,
Sunt ziua care se indreapta spre apus...
Sunt lacrima care-a spalat dureri
Sunt vremuirea...fara primaveri.

Sunt zborul de Icar, ucis cu nepasare,
Doar pentru c-am dorit sa iua caldura de la Soare.
Sunt lebada care nu a stiut sa cante
Dar iata, astazi i se-aude tipatul, in noapte...

Sunt praful nevazut din Univers
Pe care l-am cantat ades in vers,..
Cautatoarea stelelor si-a lumii albastrie,
M-am contopit cu ele, pe vecie.

In pasi de dans urcat-am spre inalturi
Pe muzica lui Bach, faceam micute salturi.
Urmand chemarea acestei lumi indepartate
Simteam ca ma desprind de ura si pacate.

Am fost si cant si vis si mangaiere
Pentru-o iubire, traita tainic, in tacere...
I-am dat din plin si nimb,aura, stralucire
Dar ea a fost o simpla nalucire.

Dar ce pacat! dintr-un feeric vis
Am coborat direct intr-un abis
In care colcaie infami, parsivi si cinici...
Tu, ingere albastru, sa nu ma lasi aici!!!!

smiruna(nedumerita)
11martie2013